Muntele Cozla este o unitate de relief bine individualizată în cadrul municipiului Piatra Neamţ, orașul înconjurând muntele la vest, sud și est, iar la nord este mărginit de comuna Gârcina. Datorită valorilor naturale identificate aici și din dorința comunități de a le păstra, am propus înființarea unei arii naturale urbane.
Această inițiativă este parte a Rețelei pentru Natură Urbană, asociație fondată în 2023 ca urmare a colaborării dintre mai multe organizații civice pentru protejarea naturii urbane și pentru integrarea principiilor de conservare a naturii și a biodiversității în planificarea și administrarea orașelor.
Muntele Cozla este situat în Munții Neamțului, subunitate a Munților Stânișoarei, parte a Carpaţilor Orientali, în bazinul hidrografic al râului Bistrița, mărginit de afluenții acestuia, în partea de est de valea pârâului Borzogheanu, iar la nord și vest, este încadrat de pârâul Cuejdiu. Suprafață totală a ariei naturale urbane propuse este de 264,81 ha.
Altitudinea maximă ajunge la 656 m în Vârful Trei Căldări şi 651 m în Vârful Cozla la sud de aria naturală protejată propusă.
Aria naturală protejată Muntele Cozla este un eșantion tipic de masiv forestier ce prezintă arbori cu vârste de peste 100 de ani.
Fauna ariei naturale protejate propuse Muntele Cozla este foarte variată, fiind identificate până în prezent aproximativ 80 de specii de nevertebrate din care 4 sunt protejate, 11 specii de amfibieni protejați, 6 specii de reptile protejate, 55 de specii de păsări din care 33 sunt protejate și 26 de specii de mamifere din care 19 sunt protejate.
O parte din aceste ecosisteme forestiere valoroase din punct de vedere conservativ au fost deja afectate de exploatările forestiere și sunt în continuare amenințate de lipsa unui regim de protecție.
Muntele Cozla este deosebit de important din punct de vedere geomorfologic, deoarece în cuprinsul Muntelui Cozla se găsește un monument al naturii, unic în România în punctul cel mai înalt al Muntelui Cozla, numit „Trei Căldări”. Marmitele eoliene de pe Cozla sunt sculptate în gresia de Kliwa sub forma unor excavații sferice cu diametrul deschiderii între 0,80 – 0,90 m și cu o adâncime de 0,60-0,80 m.
Aceste excavații s-au format prin acțiunea distructivă a vântului (eolizație) în condițiile unui climat de silvo-tundră, aspru și rece cu vânturi puternice, covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinuă de zăpadă. În aceste condiții de mediu, are loc dezagregarea gresiei, în zonele ei mai gelive, iar pe direcția vânturilor dominante, deosebit de puternice, materialul era preluat și îndepărtat particulă cu particulă. Acest fenomen a fost unul de lungă durată și a avut loc acum 20.000 de ani, în prima parte a Cuaternarului (Pleistocen).
În plus importanța conservativă a Muntelui Cozla este dată de diversitatea mare de faună fosilă descoperită îndeosebi în Rezervația Naturală Punctul Fosilifer Cozla, situată la sud de aria naturală protejată propusă.
Fauna fosilă descoperită pe muntele Cozla, a trăit în eocenul superior (acum 30 de milioane de ani) și în ansamblul ei, este asemănătoare cu fauna tuturor bazinelor euro-asiatice şi corespunde unui paleobiotop bine individualizat, net deosebit de celelalte paleobiotopuri eocene şi miocene. Din cele 102 specii identificate pe Cozla, 53 sunt noi pentru fauna fosilă oligocenă a României şi 32 noi pentru ştiinţă.
