ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice) este una dintre puținele organizații neguvernamentale care în ultimii 13 ani a implementat fără întrerupere activități de conservarea și cercetare a speciilor de carnivore mari din România. În colaborare cu alte entități, am lucrat pentru a îmbunătăți managementul speciilor de carnivore și pentru a crea o mai bună coexistență om-carnivore.
ACDB consideră că Ordinul de Ministru pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică reprezintă un instrument cheie ce trebuie să servească implementării Directivei Habitate, una din reglementările de bază privind protecția naturii în ţările Uniunii Europene. Însă aplicarea derogărilor pentru speciile de carnivore mari trebuie fundamentată științific și abordată cu responsabilitate și profesionalism, pentru a nu accelera degradarea ecosistemelor naturale din România și pentru a contribui eficient la reducerea conflictelor om-carnivore.
În contextul în care stabilirea numărului maxim (cota de recolta) ține cont de sporul natural ca element cheie în stabilirea derogărilor, trebuie menționat că pe seturile de date istorice analizate de ACDB am observat că, odată cu creșterea anuală a cotelor, respectiv a numărului de animale împușcate, sporul natural scade în timp iar cota crește.
Informațiile existente în rapoartele anuale arată, de exemplu, că, la urs, o cotă mai mare de 6% a condus la reducerea sporului natural cu 50%. Orice alt factor de risc neconsiderat în procesul de stabilire a derogărilor (ex: o calamitate naturală) poate conduce la înregistrarea în următorii ani a unui spor natural negativ al cărui impact asupra populației nu poate fi cuantificat. Această amenințare contravine principiului precauției și obiectivelor de conservare a biodiversității asumate de țara noastră.
Totodată, considerând că doar jumătate din cota de lup a fost atinsă în ultimii șase ani și că s-a înregistrat un număr redus de pagube, considerăm că alocarea unor cote așa de mari servește doar ca plasă de siguranță pentru vânătorii care accidental au șansa să împuște un lup și pe care îl declară ulterior ca fiind din cotă. Nu există nicio relație directă între cotele alocate și distribuția pagubelor, motiv pentru care recomandăm reducerea cotelor cu circa 40%, la nivelul recoltei din anul precedent, recoltă ce pare a asigura ”menținerea populației sub control”.
De asemenea, în lipsa pagubelor sau a altor studii de specialitate care să confirme impactul populației de pisică sălbatică asupra speciilor de păsări sau mamifere mici nu se poate justifica alocarea cotei pentru pisică sălbatică. Fără a oferi argumente solide pentru clasificarea derogărilor pentru această specie conform prevederilor Directivei Habitate, este firesc ca pentru această specie să nu se acorde derogări.
Caracterul preventiv al derogărilor stă sub semnul întrebării
În relație cu pagubele provocate, datele analizate de ACDB, în cadrul proiectelor implementate dar și la nivel național în perioada 2008-2016, arată că, în ciuda creșterii cotelor de recoltă îndeosebi la urs și lup, numărul pagubelor nu scade și nu diferă ca repartiție spațială de la un an la altul. Aceste aspecte pun sub semnul întrebării caracterul preventiv al aplicării derogărilor în această formă.
Dacă e să luăm în considerare principiul care stă la baza aplicării derogărilor în ultimii 5 ani, recoltarea unor efective de peste 150 de urși (cca. 30% din cota națională) anual în zona Brașov, Covasna și Harghita (zona cu cele mai multe conflicte) ar fi trebuit să reducă semnificativ pagubele, însă impactul pare a fi nul. Acest aspect sugerează că nu creșterea cotelor este soluția de prevenire și că alte mecanisme sunt necesare.
De asemenea, se observă că în actuala forma a Ordinului de Ministru propus spre consultare, județul Buzău (zonă cunoscută pentru conflicte numeroase) are alocat un număr de 11 urși la 29 de dosare de pagubă, în timp ce județul Cluj cu 0 pagube are alocat un număr de 7 urși, iar județul Vrancea, deși nu are nici o pagubă produsa de lup a fost trecut în fruntea arealelor în care se propune o cota de recoltă la acestă specie. Din această perspectivă obiectivul promovat de Ordinul de Ministru, și anume de a preveni pagubele, nu pare a fi reflectat in propunerea cotelor și nu este fundamentat științific.
Soluții alternative de prevenție
Utilizarea tehnicilor de prevenție a pagubelor reprezintă instrumente utile ce nu sunt promovate de către instituțiile din România. ACDB, prin proiectele pe care le-a implementat, a promovat constant îmbunătățirea sistemelor actuale de prevenție și poate pune la dispoziție tuturor celor interesați informații și propuneri utile.
Mai multă transparență în procesul decizional
În final, în spiritul transparenței decizionale și a asumării unor obiective de ordin social, considerăm oportună completarea tabelului din anexa 1 la Ordinul de Ministru propus spre consultare cu următoarele coloane: (1) număr fonduri cu urs și lup in gestiune; (2) număr pagube înregistrate la nivel de fond; (3) număr derogări aplicate în sezonul trecut. În condițiile in care aceste modificări nu pot fi acceptate din perspectiva regulilor de redactare a actelor juridice, considerăm oportună includerea anexei 1 cu completările solicitate in referatul de aprobare a Ordinului.
Solicităm, de asemenea, publicarea pe website, împreună cu ordinul și referatul de necesitate, a raportului/studiului realizat in ultimii 5 ani și a setului de date ce a fundamentat studiul și planificarea din anexa 1 a ordinului, această acțiune fiind o obligație legală, având în vedere alocarea din bugetul național a sumelor aferente realizării studiului. Disponibilitatea datelor brute nu poate decât să contribuie la îmbunătățirea procesului deoarece ar facilita implicarea unui grup mai mare de cercetători.
Alte propuneri ale ACDB privind îmbunătățirea procesului de aplicare a derogărilor pot fi analizate și completate după caz în acest document.
Pentru mai multe informații, contactați:
Ioan-Mihai POP, Director Conservare ACDB, mihai.pop@acdb.ro, 0740.201.079
